I believe I can fly…

Prin natura meseriei, zbor cu avionul mult. Ah, am mai spus asta? Ei si ce, va ofticati? :-) Glumesc! In toti acesti ani (de cand folosesc acest mijloc de transport) nu am avut sansa de a prinde un hublou - geam - curat. Ori erau zgariate, ori patate, ori umede; la inaltimea la care zboara avionul, temperaturile sunt foarte coborate si apa ingheata, se cristalizeaza pe suprafata geamului, facand imposibila fotografia. Dar sa revin la subiectul blogului. Am incheiat contractul, zbor spre casa din Istambul. Cerul superb, fara nori - insa eu cu ochii in soare. Camera foto este la bagajul de mana, nu prea pot sa ies sa o iau, ceilalti pasageri sunt ocupati cu molfaitul infectei "mancari". Oare de ce considera lumea mancare ceea ce se serveste pe avion? Ma rog, revin. La apropierea de Romania -va reamintesc, vin de la turci, deci zburam deasupra Marii Negre- se intrevad nori cumulus. Nu imi ramane decat sa scot camera de buzunar, un Nikon S56o. Iata reultatele, sa le fac de ras!




SEN